Nu prea JURnalul mEU, MIHAIL VAKULOVSKI, început pe 24.12.2005, de Crăciun, pe post de porc de tăiat

  Foto: Ion Cucu „Ştii cum se explică faptul că există mai mulţi bărbaţi celebri? Prin femeile necelebre care le-au pregătit ceaiul, le-au cîrpit ciorapii, le-au crescut copiii... Glumesc numai pe jumătate”, interviu cu Marta PETREU   realizat de Mihail Vakulovski   Doamnă Marta Petreu, pînă nu demult eraţi unul din puţinii poeţi „optzecişti” care încă nu-şi editase o antologie. Ce înseamnă pentru un poet antologia de autor? Cum aţi hotărît să editaţi – la Apostrof – „ Apocalipsa după Marta” – antologia dvs. de autor – şi de ce? Da, am păcătuit, mi-am făcut o antologie de autor după pofta inimii mele. S-a întîmplat aşa: soţul meu a adus acasă un album Barlach. Răsfoindu-l, am dat de imaginea femeii cu faţa acoperită şi mîinile goale. Da, cea pe care am pus-o pe copertă. Şi mi-am spus că merge grozav cu poemele mele religioase, cu poemele mele de cerşetor la poarta transcendentului. Aşa că mi-am făcut antologia de dragul acestei imagini care mă cuprinde. A fost...

„Neamul nostru nu-i o păpădie” Vasile VAKULOVSKI (n. 8 martie 1923) Tare mulţi oameni au murit în satul nostru în timpul foametei. Nici nu-i putem compara cu cei căzuţi în război. Puţini bărbaţi apţi de muncă erau atunci în localitate; câţiva ani pământul a fost lucrat de femei şi copii. O secetă arzătoare ne veni în 1945-1946, iar iarna următoare fu vitregă, geroasă, cu foarte multă zăpadă. Era frig şi lângă gura cuptorului. Drumurile satului erau astupate, izbucnea unde şi unde câte o pârtie, ruşinoasă parcă, care ducea la fântână, la grajd, la casele oamenilor. Se stingea lumea şi nu avea măcar cine s-o îngroape. Toţi erau fără vlagă, erau anemici, aveau un singur gând: să mănânce, să mănânce… Păreau pierduţi, zăpăciţi. Nimeni nu credea în nimic. Toţi aveau un singur ideal: pâine. A fost, totuşi, formată în iarna aceea cruntă o echipă de bărbaţi mai viguroşi care săpau gropi comune, pe care, după ce le umpleau cu trupuri, le astupau cu ţărână şi acesta era tot ritualul îngropăciuni...