Czesław Miłosz, „Acel ceva”
Ceva de vis! „Acel ceva” e ultima carte de poezie a lui Czesław Miłosz (apărută la noi la Editura Tracus Arte, în minunata traducere a lui Constantin Geambaşu), scrisă la bătrînețe, cum a fost creată și opera poetică a lui Kavafis. Czesław Miłosz are „acel ceva” care te prinde (sau probabil că pe alții îi respinge, deși nu văd ce-ar putea declanșa asta, doar poate invidia) din prima. Are și stil („Falsitatea sentimentelor se resimte în falsitatea rostirii. / Prețuiesc prea mult stilul pentru a risca”), și știința scrierii, dar acel ceva al lui e substanța. O poezie care conține, spune, transmite foarte mult(e), care te pune pe gînduri, te face să oprești clipa și să-ți amintești, să meditezi, să recitești. Poți să recitești primul poem al cărții, cel care îi dă titlul, de mai multe ori – și trebuie să faci exercițiul ăsta, nu numai fiindcă e foarte bun, ci și pentru că e un poem manifest, un poem care te ...